1. Cetatenii straini pot solicita redobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor situate pe teritoriul Romaniei ?
Numai cetatenii romani, indiferent de domiciliu, pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole sau cu destinatie forestiera. (art.41 alin.2 Constitutia Romaniei).
Ovidiu Cernãianu

2. Cine poate solicita reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ?
Urmatoarele categorii principale de cetateni romani beneficiaza de prevederile legii fondului funciar :
a) Membrii cooperatori care au adus pamant in C.A.P. sau carora li s-a preluat in orice mod teren de catre aceasta si mostenitorii acestora.
b) Membrii cooperatori care nu au adus pamant in cooperativa.
c) Membrii cooperatori care au parasit cooperativa, nu au muncit in cooperativa sau nu locuiesc in localitatea respectiva, precum si mostenitorii acestora.
d) Persoanele care nu au dobandit calitatea de cooperatori dar ale caror terenuri au trecut, cu sau fara titlu, in patrimoniul cooperativei, precum si mostenitorii acestora.
e) Persoanele fizice ale caror terenuri agricole au fost trecute in proprietatea statului prin efectul Decretului nr.83/1949 precum si al oricaror acte normative de expropriere sau mostenitorii acestora.
f) Persoanele ale caror terenuri agricole au fost trecute in proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decat cele de expropriere si care se afla in administrarea unitatilor agricole de stat (in special, fostele I.A.S.), precum si mostenitorii acestor persoane.
g) Persoanele detinatoare ale titlurilor de Cavaler al Ordinului "Mihai Viteazul", "Mihai Viteazul cu Spada" si mostenitorii lor, cu conditia sa nu fi instrainat terenul cu care au fost improprietariti.
Ovidiu Cernãianu

3. Ce categorii de terenuri pot fi solicitate ?
Toate categoriile de terenuri cu urmatoarele exceptii :
a) Terenurile din extravilanul localitatilor care au trecut in proprietatea statului in mod abuziv si se gasesc incluse in diverse amenajari hidrotehnice, de hidroamelioratii sau de alta natura.
b) Terenurile proprietate de stat, administrate de institutele si statiunile de cercetare, destinate cercetarii si producerii de seminte, de material saditor din categorii biologice superioare si de animale de rasa.
c) Terenurile pe care se afla sau sunt in curs de realizare constructii sau amenajari silvice, drumuri forestiere ori alte amenajari sau instalatii ori alte mijloace fixe.
d) Terenurile pe care sunt instalate culturi forestiere experimentale, de lunga durata, aflate sub observatia Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice.
e) Rezervatiile forestiere de importanta deosebita, incluse in catalogul national al materialelor de reproducere admise in culturile silvice.
f) Rezervatiile stiintifice, padurile ? monumente ale naturii si alte arii strict protejate, declarate astfel potrivit legii.
g) Padurile cu rol deosebit de protectie.
h) Terenurile defrisate total sau partial dupa 1 ianuarie 1990.
i) Terenurile situate in intravilanul localitatilor, care au fost atribuite de cooperative, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane indreptatite, pentru constructia de locuinte si anexe gospodaresti pe care acestia le-au edificat.
j) Terenurile aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti care apartin cooperatorilor sau mostenitorilor acestora, precum si curtea si gradina din jurul acestora, in suprafata maxima de 1000 m.p.
k) Terenurile care apartin domeniului public sau privat al statului.
Ovidiu Cernãianu

4. Care era termenul de depunere a cererilor privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ?
Termenul limita era 12 martie 2000.
Ovidiu Cernãianu

5. Ce suprafata maxima de teren se poate retroceda ?
Terenurile agricole pot fi retrocedate in suprafata de cel mult 50 ha. de proprietar deposedat, iar terenurile forestiere in suprafata de cel mult 10 ha. de proprietar deposedat.
Ovidiu Cernãianu

6. Ce se intampla in situatia in care suprafata de teren preluata a fost mai mare decat cea care, potrivit legii, poate fi restituita in natura ?
Fie se vor atribui suprafete din terenurile trecute in proprietatea comunei, a orasului sau a municipiului fie, in cazul in care nici aceasta nu e posibil, se vor acorda despagubiri pentru diferenta de teren neretrocedat.
Ovidiu Cernãianu

7. Pot fi recuperate constructiile situate pe exploatatiile agricole si cele de pe terenurile forestiere care fie existau la data cand terenurile au trecut in proprietatea statului, fie au fost trecute in proprietatea statului prin efectul decretului nr. 83/1949?
Aceste constructii se restituie fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, iar in ipoteza in care ele nu mai exista se vor acorda despagubiri.
Ovidiu Cernãianu

8. Care este situatia in ipoteza in care au fost deja dobandite anumite drepturi in baza Legii nr.19/1991 sau a Legii nr.169/1997 ?
Daca aceste drepturi au fost dobandite cu respectarea prevederilor amintitelor acte normative, raman valabile fara nici o alta confirmare, indiferent daca persoanelor indreptatite le-au fost eliberate adeverinte de proprietate, proces-verbal de punere in posesie sau titlu de proprietate.
Ovidiu Cernãianu

9. Reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente ?
Da, in ipoteza in care acestea sunt libere (consideram ca legiuitorul a avut in vedere lipsa unor constructii sau alte amenajari de interes public, desi textul legii "art.2 alin.1 din Legea nr.1/2000 " este defectuos redactat ca, de altminteri, legile care reglementeaza fondul funciar, in general), nu sunt atribuite, cu respectarea dispozitiilor legale, altor persoane sau nu fac parte din categoriile de terenuri exceptate de la reconstituire.
Ovidiu Cernãianu

10. Ce cai poate folosi persoana care se considera nemultumita de hotararea comisiei judetene referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ?
Poate face plangere impotriva acestei hotarari la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla terenul, in termen de 30 de zile de la comunicare. Legea este insa ambigua nemaifacand referire la procedura stabilita prin art. III din Legea nr.169/1997 de modificare a Legii nr.18/1991 insa, din ratiunea legii, consideram ca acea procedura ramane pe deplin valabila, neputandu-se ca Legea nr. 1/2000 care are ca scop declarat repararea nedreptatilor suferite de fostii proprietari sa fie interpretata in sensul restrangerii drepturilor acestora referitoare la accesul la justitie. Asadar, in opinia noastra, sunt admisibile si actiunile in constatarea nulitatii absolute a actelor juridice ale Comisiilor judetene.
Ovidiu Cernãianu